Cercetarile fundamentale, aplicative si demostrative au scopuri, obiective, resurse si costuri diferite. Toate contribuie in dezvoltarea unei tari, dar in termeni specifice domeniului in care se aplica.

La cercetare fundamentala,  rezultatul nu se stie dar nici durata totala al proiectului si momentul incheierii. Ca obiectiv  nu se stabileste obtinerea unui rezultat anume, doar demostrarea unei ipoteze prin aplicarea unei anumite metode sau prin realizarea unui anumit volum experimental, indiferent de rezultatul care se obtine. Finantarea se face pe faze. Dupa fiecare faze se trage linia si se hotareste daca mai continua si in ce directie, si asa mai de parte pina la obtinerea unei concluzii clare sau epuizarea fondului alocat. Experimentarile in acest tip de cercetare deobicei sunt la nivel de laborator.

Cercetare aplicativa, pleaca de o idee cunoscuta, de un rezultat obtinut deja in alta parte, de o aplicatie care exista dar nu la noi. De regula idea se reproduce la nivel de laborator, apoi se stabileste un regim de parametrii prin simulare la nivel pilot, si faci demonstrare in conditii industriale. De la experimentari  pilot  poti sa produci prototipul si tema de proiectare, in cazul unei tehnologii sau produs nou.

Cercetare demostrativa este o reconfirmare, prin rezultate experimentale la nivel pilot sau industrial, a unei hipoteze (tehnologie noua  sau unui regim optimizat, inbunatatit prin diferite metode). Ia este foarte utila in cazurile cind aplicarea directa a metodei este constisitoare si are nevoie de o asigurare fata de riscul care se asuma in luarea unei decizie de investire. La aparitia problemelor intr-un experiment demostrativ, pot fi recomandate o serie de cercetari pentru rezolvarea lor, deacea cercetare demostrativa pot sa se combina cu cercetare aplicativa si invers.

Cercetarile fundamentale pot fi finantate la programul ’IDEI’ – PN II si la FP 7 – ERC, si este excluziv pentru universitati si institute nationale. Domeniul activitatilor este putin cunoscutul. Rezultatele lor sunt pe termeni lungi, de perspectiva,  au subiecte de frontiera, idei revolutionare, din care nasc concepte, tehnologii si domenii noi. In aceste studii este nevoie de virfuri, echipe specializate in domeniul, dotari deosebite specifice. Costurile sunt ridicate si nerecuperabile in termeni reali. Reprezint investitii pentru viitor. In mod normal este finantata idea si nu institutia.

Obiectul celor alte tipuri de cercetari sunt aplicatii inovative, pe termen scurt, care optimizeaza, eficientizeaza sectorul productiv, cu efecte imediate in cresterea competivitatii. Au nevoie de specialisti cu experienta, dotari standard, si multa cooperare. Sunt investitii care stau la baza dezvoltarii planificate a economiei sau a companiei, obiectivele lor sunt prestabilite in programele de finantare, iar recuperarea este vizibila in prezentarea fezabilitatii la fiecare proiect. In cercetarile aplicative sunt implicati entitati de cercetare din sectorul public sau privat, IMM-uri si pina persoane fizice autorizate.

In strategia dezvoltarii unei tari, dependent de obiectivele pe care le propun, se stabileste si o structura a fondurilor de cercetare. Tarile in curs de dezvoltare investesc mai mult in cercetari aplicative si demostrative, iar tarile avansate se aloca funduri mari in cercetari fundamentale, cum este cazul NASA in USA. Nu am informatii cum stam noi in privinta asta, care este structura fondurilor, ce pondere au studii fundamentale, care sunt obiectivele noastre in aceasta directie.

Ar fi interesant sa stim, ce potential avem, cit putem contribuii in comunitatea la care am intrat, ce rol vom juca. Credeti ca la stabilirea bugetului pentru cercetare exista vreo filozofie?


4 comentarii la “Structura cercetarii in perspectiva dezvoltarii.”
  1. Codrin a spus:

    La noi, majoritatea considera ca, in categoria cercetarii fundamentale, intra cele desfasurate in stiintele socio-economice si politice sau similar. Dupa o discutie cu cineva de la CNCSIS, am descoperit ca ei asa considera. De fapt, si Ministerul Educatiei la fel. Orice teza de doctorat cu tenta economica elaborata si depusa spre avizare este automat considerat ca fiind din domeniul cercetarii fundamentale, ei considerand ca aceasta cercetare fundamentala inseamna doar multa „barbologie”, copy-paste din sute de carti si cam atat. Nu se gandesc ca vreuna ar putea avea o aplicatie reala si imediata.

  2. Codrin a spus:

    P.S.: cred ca cineva ar trebuie sa le explice celor din „conducere” acesti termeni, iar apoi sa le explice „explicatia”…

  3. Perparim Demi a spus:

    Sunt deacord. Experienta arata ca tezele de doctorat la noi se fac formal si nu aduc nicio aplicatie perspectiva, mai mult plagiatura. De obicei doctoranti sunt incepatari in cercetare, ei invata cum sa face cercetare. Eu consider ca cercetare fundamentale presupune varfuri cu experienta, care aduc noutati stiintifice in domeniu.
    Despre cei din „conducere” n-am ce sa zic, experienta este amara, chiar uneori descurajanta, este greu sa dai idei la niste „competenti” care muta muntii cu creionul.

  4. Perparim Demi a spus:

    Si in stiinte socio-economice se fac studii de caracter informativ, aplicativ,etc. Cu alte cuvinte nu orice studiu socio-economic este fundamental.

Comentariul tau