Vorbim de criza, de solutii, decalaj tehnic si competitivitate, despre valore adaugata si caile de dezvoltare a economiei, in sfarsit, despre perspectiva cresterii nivelului de trai. Diverse opinii, analize macroeconomice si financiare, le citim si le auzim in fiecare zi la radiou sau TV. Toti vorbitorii prezinta date statistice, teorii din diverse surse, dar nimeni nu vorbeste despre ceea ce se intampla in economia noastra reala.

 Cred ca ne scapa un element important, pe care-l stim dar despre care nu vorbim – managementul productiei.

Managementul presupune o gestionare eficienta a problemelor de rutina si a momentelor de criza in procesul de administrare a productiei, orientat catre obiectivele de perspectiva si bazat pe analiza trecutului, este un cumul de proceduri bine stabilite.

Managementul productiei este o munca de echipa, si presupune o distribuire ierarhica a sarciniilor si a responsabilitatilor. Succesul managementului este un rezultat al sincronizarii activitatilor individuale,  in care fiecare membru functioneaza intro arie bine delimitata. Gradul de libertate al fiecaruia este determinat de piramida decizionala, care permite un anumit grad de creativitate motivanta in cadrul disiplinei unei structuri centralizate.

Managementul performant se obtine printr-o armonizare a procedurilor actului administrativ cu natura si cerintele specifice ale procesului tehnologic, prin fluidizarea fluxului informational intern,  raspunzand nevoilor de reactii in timp real si amortizand derogarile prin masuri eficiente.

Rezultatul managementului se masoara prin gradul de atinge a obiectivelor, care fac parte din termenii contractului angajat.

Raportarea periodica la obictive este punctul de reflexie si instrumentul de baza in mentinerea nivelului parametrilor planificati, care declanseaza mecanismul proceselor de “change management”  in cazul aparitiei devierilor ireversibile.

In industria metalurgica, datorita specificul ei, managementul productiei reprezinta cea mai mare rezerva ascunsa privind performanta si competitivitate, in conditiile unor schimbari permanente ale conjucturii. Rezultat al rutinei invechite, depasita de evolutiile factorilor interni si externi, in practica industriala apar insuccese consecutive. Modificarea sau restructurarea, reorientarea sistemului de management, devin  proceduri firesti si normale, imperative in cadrul unei politici de conducere a productiei spre eficienta si competitivitate, care transforma insuccesul in succes.

Influentat de  mai multi factori permanent variabili, managementul performant al productiei este un sistem flexibil, evolutiv si adaptiv, mereu in alerta, care raspunde in timp real semnalelor, si declanseaza automat procedurile de autoreglare.

Rolul principal al managerului este  sa vegheze la functionalitatea sistemului si sa respecte procedurile. Sa mentine orientarea catre obiective, creand conditiile necesare indeplinirii sarcinilor si exercitand un control standard asupra calitatii si eficientei muncii echipei. Sa creeze un mediu stimulant competitiv, motivant profesional si transparent, corespunzator culturii organizationale adoptate. Sa creeze un sistem eficient de comunicare, transformand intr-un organism viu productiv, care contrabalanseaza rigiditatea ierarhiei decizionale. Sa mentina activ procesul de calificare prin formare continua, corespunzator evolutiei si necesitatilor procesului de dezvoltare a organizatiei.

Asumarea acestui rol presupune un anumit nivel de cultura profesionale si generala, competente si experienta, abilitati formate si un sistem de principii si valori personale compatibile culturii organizationale ale companiei pe care o conduce.

 

Aici, in acest domeniu se ascund solutiile pentru iesirea din criza. Cu cat mai repede vom intelege importanta rolului managementului productiei, cu atat mai repede se va deschide perspectiva pe care o dorim cu toti.


2 comentarii la “Managementul productiei”
  1. Codrin a spus:

    In Romania, nu se aplica nici una dintre formele managementului. Vorbim noi aici de management de proiect, Six Sigma etc., dar nu am vazut ca in Romania sa se aplice vreo metoda autentica de management. Se face totul „dupa ochi” folosindu-se principii romanesti gen „sa moara si capra vecinului” sau „sapa-l pe celalt ca sa iti mearga tie mai bine”….
    Se pare ca romanii nu au auzit de principiul „win-win” sau altele asemenea lui!!!

  2. Perparim Demi a spus:

    Fara sa intru in amanunte, in acest articol am scris cum trebuie sa fie, ca sa eliberam „rezerva” ascunsa. Exista multa nemultimire datorita rezultatelor, se vorbeste de management in general fara sa se intre in detalii – intrebarile „cum sa schimbam? ce anume? de unde incepem?” raman fara raspuns. Se arunca idei ne fondate, mai mult „dorinte de moment”, se incearca, se fac experimente pe bani publici si pe spinarea platitorilor de taxe. Cred ca o analiza comparativa aprofundata intre starea de fapt la nivel micro/macro, si ce vrem sa realizam, este benefica si poate descoperii raspunsurile la intrebarile de mai sus. Conditia este sa stim exact ce dorim si unde vrem sa ajungem, sa avem o viziune clara. Asta e valabil pentru orice companie doritore de schimbare, dar si pentru guvern sau natiune.
    Conceptul „sa furi caciula ta sau a altora” este cel mai regresiv, cel care ne tine pe loc, in cercul vicios, de unde nu putem scapa decit daca resturnam sistemul, schimband mentalitatea.

Comentariul tau